2022-05-Afis 50x70 arta restaurarii mic 3Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște, aduce în fața publicului o nouă expoziție, ARTA RESTAURĂRII”, organizată la Muzeul de Istorie, în perioada 14-26 mai 2022.

Expoziția include numeroase obiecte de patrimoniu, restaurate de membrii Laboratorului de Conservare Restaurare din cadrul muzeului, multe dintre acestea fiind distinse cu premii la saloanele naționale de restaurare.

Ziua inaugurarii expoziției, 14 mai 2022, Ziua Internațională a Muzeelor, a fost aleasă special pentru a pune în valoare importanța restaurării și măiestria profesioniștilor din muzee. Artefactele etalate acoperă toate categoriile de patrimoniu, iar piesele sunt însoțite de ilustrație sugestivă care prezintă toate etapele procesului.

Este o rară ocazie de a descoperi o activitate din culisele muzeului și de a prețui, o dată în plus, importanța muzeelor ca deținătoare de bunuri de patrimoniu cultural.

Expoziția este deschisă zilnic, între orele 8.00-17.00, la sediul Muzeului de Istorie, Calea Domnească, 189.

afis expozitie Toma Tudoran2Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, vă invita să descoperiți expoziția „Ofițer de legendă: Toma Tudoran”, care va fi deschisă la Muzeul de Istorie începând cu data de 24 ianuarie 2022, Ziua Unirii Principatelor Române. Noi orizonturi s-au deschis pe toate planurile, iar România plămădită atunci s-a văzut crescând și întregindu-se în matca firească după Primul Război Modial.

Expoziția urmărește parcursul militar al ofițerului Toma Tudoran, născut în Moldova, la Iași, în zorii secolului XX, absolvent și, ulterior, ofițer instructor al Școlii Militare de Cavalerie „Ferdinand I” de la Târgoviște. Devenit târgoviștean prin căsătorie, Toma Tudoran a fost unul din componenții Echipei Hipice a României (1934-1940), specialist în cursele de obstacole, unul dintre cei mai buni călăreți din perioada 1930-1949. Omagiem, astfel, memoria și parcusul competitiv al ofițerului Tudoran, câștigătorul a zeci de premii, iar vizitatorii pot regăsi în vitrinele muzeului cupe, plachete și medalii de la cele mai importante competiții hipice internaționale ale vremii (Roma, Torino, Florența, Achen, Düsserldorf, Berlin, Varșovia, Viena etc.), inclusiv mărturii ale participării sale la Olimpiada de la Berlin (1936). Pantelimon Halipa, președintele Sfatului Țării care a votat unirea Basarabiei cu România în 1918, este cel care, în calitate de Ministru al Basarabiei, îi înmânează Cupa Chișinăului locotenentului Toma Tudoran, trofeu aflat în cadrul expoziției. De asemenea, expunem fotografii din competiții, dar și o raritate, ținuta pe care o purta în afara serviciului. Ni-l putem imagina pe ofițerul Tudoran străbătând străzile orașului Târgoviște îmbrăcat cu uniforma albă și nasturi aurii, cu zâmbetul larg și inima plină.

Colecția deținută de muzeu a fost achiziționată în anul 1980 de la Radu Tudoran, fiul colonelului, după ce anterior fusese expusă în casa familei (Casa Dumitru Bucureșteanu, pe Calea Domnească, nr. 300).

Expoziția va rămâne deschisă până pe data de 31 martie 2022, iar vizitarea se va face respectând toate normele de siguranță.

afis comoriConsiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă seria de expuneri lunare, sub genericul Comori în obiectiv, cu prezentarea unor artefacte din categoria podoabelor și cea a accesoriilor vestimentare. Noua propunere are la bază piesele de inventar funerar descoperite în cimitirul bisericii Sfânta Vineri, campania 2018. Obiecte precum cercei, paiete, ornamente de tipul coroniței, ace pentru prinderea voalului etc., grupate pe categorii și etalate într-un mod inedit, ilustrează un exemplu de înfrumusețare a unei jupânese de la Curtea domnească din Târgoviște, din perioada secolelor XVI-XVII.

Plecând de la realitatea surprinsă în timpul săpăturii arheologice, am realizat o posibilă variantă de reconstituire a dispunerii podoabelor ce țineau de acoperământul capului. Secvențe din timpul cercetărilor, imagini cu artefacte surprinse în context arheologic, detalii ale unor obiecte spectaculoase, filmări tridimensionale ale acestora, se vor regăsi într-o proiecție care completează informația expoziției.

Perioada expunerii: 16 martie – 16 aprilie 2021.

Considerații generale:

În urma cercetării artefactelor, au fost evidențiate următoarele grupuri de bază, determinate de tipul descoperirilor: podoabe pentru cap și pentru acoperământul capului (cercei, ace destinate fixării sau decorării, diverse obiecte ornamentale de tipul coronițelor), accesorii vestimentare (nasturi, copci), podoabe pentru mâini (inele cu piatră).

Este cert faptul că valoarea veșmintelor nu se rezuma doar la materialele scumpe ci și la podoabele care le înfrumusețau. Piese de îmbrăcăminte, cunoscute la curțile domnești și boierești, s-au transmis și altor categorii, însă în materiale mai puțin luxoase și cu ornamente mai simple. Un element caracteristic al costumului de curte românesc din secolele XV-XVII, cunoscut în detaliu din surse iconografice, era învelitoarea capului, care la femeile măritate, doamne sau boieroaice, cuprindea un văl de pânză (maramă) prins de bonetă în ace cu terminații laborioase. Indiferent de tipul lor, agrafele veneau să completeze decorul la nivelul capului. De dimensiuni variate, se compuneau dintr-o tijă ascuțită la o extremitate și la cealaltă prevăzută cu diferite elemente ornamentale.

În categoria podoabelor pentru cap, cerceii sunt cei care, prin varietate, prin folosința lor continuă, ocupă un loc aparte. Între tipurile descoperite, atrag atenția cerceii în formă de rozetă, cu pietre semiprețioase, pe una din fețe de culoare verde, și grena pe cealaltă. Existența unui șnur din material textil, surprins, la momentul descoperirii,la unul din cercei, ne determină să ne gândim și la posibilitatea utilizării acestei piese ca parte a unei garnituri de podoabe.

Printre podoabele descoperite se regăsesc și obiecte legate direct de aspectul vestimentației, precum nasturii și copcile. Accesoriile vestimentare au fost descoperite în asociere cu obiecte de tipul cerceilor, inelelor, acelor de văl, monedelor, fragmentelor de țesătură, firelor de aur sau argint, recipiente din sticlă, sigilii comerciale etc.

Din categoria podoabelor pentru mâini, inelele sunt numeroase, raportate la dimensiunea zonei cercetate, iar tipologic, destul de variate. Aspectul inelului variază, evident, în funcție de rolul pe care acesta l-a avut în timp, de la obiect de podoabă, la însemn de distincție socială sau obiect cu conotații religioase.

Locul și anul descoperirii: Biserica „Sf. Vineri”, Curtea Domnească-Târgovişte, Campania 2018.

Încadrarea cronologică a inventarului funerar: secolele XVI-XVII.

Expoziţia poate fi vizitată la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

 

afis EFIGIIMarți, 1 Decembrie 2020, la Muzeul de Artă din Târgoviște, Sala de expoziții temporare, s-a deschis expoziția personală EFIGII ISTORICE a artistului Valentin TĂNASE.

Cu acest prilej sunteți invitați să descoperiți personalitățile artei românești contemporane și momente importante din istoria poporului român.

Expoziția, organizată de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște în parteneriat cu Studioul de Arte Plastice al Armatei din cadrul Cercului Militar Național, poate fi vizitată în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, de marți – duminică, între orele 8 – 16.

Expoziția EFIGII ISTORICE realizată de artistul Valentin TĂNASE și deschisă la Muzeul de Artă din Târgoviște cu ocazia Zilei Naționale de 1 Decembrie și-a propus ca prin intermediul artei să onoreze memoria înaintașilor care au luptat pentru independența și unitatea neamului românesc. Fie că este vorba de pictură, grafică ori sculptură tematica istorică, inspirată de evenimente importante din istoria națională, a tuturor românilor, este profund resimțită în compozițiile ori portretele prezentate.

       Informatii despre pictorul, graficianul și sculptorul  Valentin TĂNASE (n. 1954, Iași):

Este absolvent al Universității Naționale de Arte București, promoția 1978. Din 1981 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 1997 îl găsim la conducerea Studioului de Arte Plastice al Armatei  în calitate de director.

Din anul dinaintea absolvirii este nelipsit de la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Dar, în același timp (1981 – 2008), a reușit să realizeze mai bine de 36 de expoziții personale – de grafică și pictură – atât în țară (BucureștiBrașovSibiuConstanța), cât și peste hotare în minunate orașe precum: Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria și Beijing.

În calitate de grafician, pe lângă genurile clasice, abordează tematica istorică din prisma benzilor desenate, fiind un renumit autor al acestui gen și în același timp unul dintre cei mai prolifici din România. În calitate de autor de benzi desenate a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF, iar – de curând – a fost personajul principal al unei expoziții inedite organizată la Muzeul Municipiului București.

De asemenea, a realizat, pe lângă tehnica tradițională a picturii de șevalet, și lucrări de pictură monumentală, dar și mozaic. Astfel lucrări ale artistului pot fi admirate la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Național, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din București.

document inel si sigiliul CU TEXT 1 copyConsiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil.

Inelele sigilare pe care am ales să le expunem au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice ce au avut loc la Curtea Domnească din Târgoviște, sectorul biserica Sfânta Vineri, în anii 1967, 1968 și 2018. Acestea pot fi văzute la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

Informaţii despre exponate:

            Denumire: Inele sigilare medievale

Locul descoperirii: Biserica Sfânta Vineri – Curtea Domnească din Târgoviște

Perioada desfășurării săpăturilor arheologice: 1967-1968 și 2018

Durata expoziției: noiembrie - decembrie 2020

Realizatorii expoziției: arhg. Minodora Cârciumaru, arhg. Florin-Gabriel Petrică, arhg. Mihai-Claudiu Năstase, muzeograf Mariana Țuțuianu, artist plastic-grafician Andrei Scărlătescu

Considerații generale:

Inelele sunt obiecte personale și decorative purtate, de obicei, ca simplă bijuterie. În cazul inelelor deținute de elitele sociale și politice din Țara Românească, acestea erau reprezentative atât pentru rangul cât și pentru funcția deținută la reședința domnească, lucru valabil peste tot în Europa evului mediu. În general, pecețile erau de mai multe tipuri și dimensiuni, un tip mai la îndemână fiind pecetea inelară. Au diferite forme, rotunde, ovale, hexagonale, cu margine perlată sau liniară în interiorul căreia se înscrie legenda, gravată în negativ, redând numele boierului, de obicei cu caractere chirilice. Mobilele heraldice sunt de asemenea diverse: arme, aștri, cruci, semne grafice, animale, plante, etc.

Multe asemenea obiecte au fost gravate cu numele posesorului, la care adesea se adăugau și însemnele heraldice ale familiei din care făcea parte. Inelul deținea, astfel, o funcție dublă, de bijuterie și de sigiliu personal. Astfel, gravurile artistice ce împodobeau obiectul, făcute prin diferite metode precum incizia sau excizia, simple sau chiar opere de artă ale bijutierului, reprezentau marca personală a deținătorului.

Încă din perioada de formare a statelor medievale românești, atât Domnia cât și marea boierime au deținut propriile însemne heraldice, care au evoluat permanent din punct de vedere al complexității realizărilor grafice. În multe cazuri, alături de stema personală sau a familiei, posesorul inelului își atașează numele și funcția deținută la curtea principelui: logofăt, vornic, pitar, stolnic, etc. Sunt numeroase cazuri în care orășeni târgovișteni, având diverse îndelitniciri, își aveau propriul inel sigilar folosit în corespondența personală.

Astfel, cele mai importante și vechi familii nobiliare muntenești au putut atașa documentelor oficiale emise de cancelaria domnească propriile steme, semn al puterii și rangului deținut.

Pecețile inelare sau de alt tip au fost cunoscute istoricilor și cercetate științific atunci când în sec. XIX – XX s-au alcătuit marile colecții de documente, aparținând statului, mănăstirilor, marilor familii de boieri sau unor pasionați. Însă era vorba doar de păstrarea lor sub formă de amprentă pe suportul de ceară ce însoțea documentul respectiv. De cele mai multe ori, obiectul fizic lipsea, cu excepția cazului când pecetea sau inelul era o moștenire de familie.

Cercetările arheologice au contribuit în mod fundamental la cunoașterea și cercetarea fascinantei lumi a sigilografiei, heraldicii și genealogiei. Astfel, degradarea unor monumente arhitecturale a impus măsuri și lucrări de restaurare, care au necesitat cercetări arheologice preventive. În timpul acestor cercetări au fost descoperite numeroase morminte, în care defuncții purtau însemnul personal sigilar. Necropolele medievale, așadar, au oferit cele mai numeroase și importante astfel de obiecte.

Ca fostă reședință a Țării Românești, necropolele medievale și premoderne ale vechii cetăți de scaun-Târgoviște, parțial cercetate, indică numărul copleșitor al dregătorilor domnești, rezidenți și îngropați în oraș. Adunate, toate aceste inele concentrează în ele atât istoria orașului dar mai ales a țării.

 

Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște